Melasma nu este doar o problemă a soarelui și a hormonilor: de ce contează și căldura
Distribuie
Melasma este mai complexă decât pare
Melasma este o tulburare de pigmentare cronică și complexă. Hormonii, precum estrogenul și progesteronul, pot juca un rol important, dar nu sunt nicidecum singurul factor.
La apariția, persistența și agravarea melasmei poate contribui o întreagă serie de influențe: factori hormonali, predispoziția genetică, radiațiile UV, lumina vizibilă, stresul oxidativ, procesele inflamatorii, modificările componentei vasculare a pielii, modificările fibroblastelor și ale mediului dermic, afectarea barierei cutanate, precum și stresul termic și supraîncălzirea repetată a pielii.
Tocmai ultimul factor este cel mai des trecut cu vederea. Și totuși, el explică de ce, la unele cliente, melasma devine mai pronunțată în lunile calde, deși nu se bronzează intenționat și folosesc protecție împotriva radiațiilor UV.
De ce căldura poate influența pigmentarea
Pielea nu este pasivă față de temperatură. Este un organ activ biologic, care reacționează la schimbările de temperatură. La o încălzire mai pronunțată sau repetată a pielii poate apărea o întreagă serie de reacții.
Lanțul simplificat arată astfel: căldura provoacă un stres celular, care declanșează modificări ale semnalizării din piele, ducând la stimularea melanogenezei și la o producție crescută de melanină. În același timp, căldura favorizează vasodilatația, stresul oxidativ și unele mecanisme inflamatorii, care sunt importante și în fiziopatologia melasmei.
Acesta este motivul pentru care, atunci când lucrăm cu melasma, nu este suficient să ne gândim doar dacă clienta este protejată de radiațiile UV. Este bine să ne întrebăm și: nu este pielea ei expusă în mod repetat unui stres termic excesiv?
Un studiu nou: stresul termic poate susține direct melanogeneza
O lucrare foarte importantă a fost publicată în 2026 în prestigioasa revistă Advanced Science. Studiul realizat de Zhang și colaboratorii săi a analizat mecanismul molecular prin care stresul termic poate influența producția de pigment în piele.
Cercetătorii au analizat datele transcriptomice ale țesutului cu melasmă și au constatat o asociere pozitivă între expresia moleculei de semnalizare CX3CL1 și melanogeneză. Ulterior, au descoperit cascada biologică concretă prin care stresul termic susține pigmentarea.
Simplificat: stresul termic activează mecanismul MYC-WDR5, ceea ce duce la modificări ale reglării epigenetice, la o expresie crescută a CX3CL1, la activarea receptorului său CX3CR1 și la declanșarea căii de semnalizare JNK, al cărei rezultat este o melanogeneză crescută și o producție mai mare de melanină.
Cea mai interesantă constatare: când cercetătorii au inhibat WDR5, producția de melanină indusă de stresul termic a scăzut. Aceasta oferă o explicație mecanistică a motivului pentru care supraîncălzirea repetată a pielii poate fi relevantă tocmai la clientele predispuse la melasmă.
Este însă important să interpretăm corect rezultatele. Studiul nu spune că căldura este singura cauză a melasmei și nici că orice încălzire de scurtă durată a pielii provoacă automat melasmă. Documentează însă un mecanism prin care stresul termic poate susține melanogeneza.
Legătura dintre căldură și melasmă era cunoscută și înainte
Această nouă lucrare nu este singulară. Sintezele de specialitate atrăgeau deja atenția asupra unei severități mai mari a melasmei la persoanele expuse pe termen lung la o încărcătură termică, de exemplu la căldura intensă de la locul de muncă, la căldura de la gătit sau la alte surse intense de căldură.
Un amplu studiu transversal multicentric, care a inclus 1 001 pacienți, a constatat o asociere semnificativă între expunerea pe termen lung la căldura de la gătit sau la căldura profesională și o severitate mai mare a melasmei. Cercetările de laborator mai noi ajută acum la explicarea motivului pentru care această legătură există din punct de vedere biologic.
De ce melasma se închide la culoare vara, chiar dacă nu te bronzezi
Aceasta este o informație esențială pentru orice femeie cu melasmă. Dacă te protejezi de soare și melasma apare totuși vara, nu înseamnă neapărat că protecția nu funcționează.
Vara se schimbă, de fapt, simultan mai mulți factori: radiațiile UV, lumina vizibilă, temperatura mai ridicată și încălzirea repetată a pielii. Melasma este o problemă multifactorială, așa că factorii individuali se pot combina și amplifica reciproc.
În plus, este dovedit științific că și lumina vizibilă, mai ales lungimile ei de undă mai scurte, cu energie ridicată, poate stimula pigmentarea. De aceea, protecția împotriva radiațiilor UV singură nu reprezintă neapărat o protecție împotriva tuturor factorilor de mediu asociați cu melasma.
Ce să reții
În cazul melasmei, nu ne concentrăm doar pe pata pigmentară în sine. Trebuie să percepem întregul mediu al pielii și factorii care pot stimula în mod repetat melanocitele.
Melasma nu este, așadar, doar o chestiune de hormoni și soare. O perspectivă mai modernă și mai exactă este mai complexă: hormoni, genetică, radiații UV, lumină vizibilă, inflamație, stres oxidativ, modificări vasculare și stres termic. Tocmai de aceea, melasma poate fi atât de greu de tratat și are o tendință ridicată de a reveni.
În practică, asta înseamnă să iei în considerare nu doar expunerea la UV, ci și încărcătura termică generală a pielii. Asta nu înseamnă că orice procedură care provoacă o creștere de scurtă durată a temperaturii este automat nepotrivită. Înseamnă că, în cazul tenului cu melasmă activă sau recidivantă, este bine să percepem încărcătura termică drept unul dintre factorii care trebuie luați în considerare.
Mesajul principal este simplu și, totodată, eliberator. Dacă melasma ta se închide la culoare vara în ciuda unei protecții atente, nu faci nimic greșit. Tenul tău reacționează doar la mai mulți factori decât soarele. Iar cu cât înțelegem mai bine acești declanșatori, cu atât putem adapta mai bine îngrijirea.
Pigmentare – îngrijirea tenului
UV Lifestyle Collection – protecție împotriva căldurii și a luminii
Rezervă-ți o consultație la byFEMME
Informațiile au caracter educativ și nu înlocuiesc îngrijirea medicală de specialitate.